Muncă multă pe bani puțini, realitatea românească. Pe ce loc suntem în Europa la joburi de calitate
Majoritatea românilor știu că există o discrepanță majoră între salariile pe care le obții în România și în Occident, mai ales la domenii care implică multă muncă fizică, precum construcții, agricultură sau servicii. În acest context, migrația în occident este improbabil să se diminueze.
În Germania, Luxemburg sau țările nordice (Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda), se găsesc locuri de muncă de cea mai bună calitate. Datorită unor structuri industriale dezvoltate, munca este plătită corect, iar oamenii lucrează în condiții de siguranță, fără grija zilei de mâine. Din acest motiv, în respectivele teritorii există și procente mai ridicate de ocupare a forței de muncă.
România, la coada clasamentului în Europa
Nu la fel de optimistă este situația în Grecia, Bulgaria sau România. Aici, atât cantitatea, cât și calitatea muncii, sunt scăzute, după cum atrage atenția un studiu publicat de Naftemporiki, o publicație grecească citată de Rador.
În mod surprinzător, cea mai problematică situație este în Grecia. Raiul turiștilor români se află pe ultimele trei poziții în cinci dintre aspectele muncii analizate, conform Institutului Sindical European (ETUI). Lista problemelor include calitatea venitului ancorată în predictibilitate (capacitatea de a-ți prezice venitul pentru următoarele trei luni), dar și caracterul adecvat al acestuia în abilitatea de a acoperi cheltuielile la nivelul gospodăriei. La acest capitol detaliat mai sus, Grecia este pe poziția a treia, fiind depășită de realitatea românească și bulgară.
Pe de altă parte, problemele cu joburile din Grecia pleacă de la faptul că majoritatea locurilor de muncă sunt sezoniere, iar astfel ajungi la un număr mare de ore de lucru, salarii mici și productivitate scăzută.
Cum îți dai seama că lucrurile merg prost în piața muncii
Pentru a trage o concluzie relevantă, sondajul din piața muncii la nivel european a luat în calcul aspecte precum forma de angajare, timpul și condițiile de muncă. Au fost analizate procentele de angajare temporară involuntară, angajarea involuntară cu fracțiune de normă și, nu în ultimul rând, siguranța și stabilitatea locului de muncă. Echilibrul dintre viața profesională și personală a fost și el luat în calcul, în contextul în care foarte mulți oameni lucrează mai mult de 48 de ore săptămânal, iar ponderea dintre cele două este grav afectată, conform Economedia.ro.